Istoria aparatelor dentare
Este aproape imposibil de amintit o vreme in care aparate ortodontice nu erau folosite pentru a fixa dintii si pentru a-i indrepta. Primele aparate dentare descpoperite vreodata au fost cele gasite pe mumiile din Egiptul antic. Si in timp ce putem face o gluma ca a durat cateva mii de ani sa se indrepte niste dinti, este totusi impresionant cum o cultura existenta acum mii de ani a reusit sa se gandeasca la solutii de corectare a dintilor strambi. Primele aparate dentare descoperite se pare ca erau facute din cordonul ombilical al animalelor, dar erau totusi asezate asa cum aseaza astazi un dentist un aparat dentar safir.
Cam prin anii 1000 ien, arheologii au ajuns la concluzia ca primele practici ortodontice au fost desfasurate in Grecia antica. Etruscii au dezvoltat chiar si un soi de aparat care era atasat dintilor unei persoane decedate, pentru ca aceasta sa isi pastreze dintii si dupa moarte.
La romani, procedurile ortodontice nu erau tocmai cele mai “corecte”. Se pare ca Aulus Cornelius Celsus a incercat sa indrepte dinti cu propria sa mana, aplicand presiune pe anumite puncte bine stabilite din gura. Recent, arheologii au descoperit in mormintele romane tot felul de firicele micute peste dinti, teoriile sugerand ca este sarma folosita drept aparat dentar.
De la sfarsitul Imperiului Romani si pana la imperiile Britanice si Franceze, nu prea mai exista mari descoperiri in avansarea ortodontiei. Probabil oamenii nu erau atat de procupati de indreptarea dintilor atunci cand se confruntau cu ciuma, crucioade sau descoperirea Americii.
